daca e blog, jurnal sa fie

...criticii sint niste artisti ratati sau impotenti (am citit asta tare demult intr-o carte , acolo in orasul "cimitir al tineretii mele "....ah, cum reapare parfumul acela hipnozian de flori de tei stropite de ploile verii proaspete...sau era doar parfumul ei care electrocuta...nu mai stiu...)..neavind vina,criticii fac traduceri libere...urasc critica critica, iubesc critica poetica..e un soi de civilizare a poeziei, de neprofanare a poetului dar de readucere a lui in lumea care l-a exilat..sau din care s-a zburat singur..
..poezia nu e un glont ratacit intre inimi..inima revolver si inima tinta...( mai tot timpul aceeasi inima dar in trupuri diferite, in vremi diferite, mult prea nesecante...)..poezia e o stare care face glontul sa-si suporte inima ..inima revolver si inima tinta...nu cautati traiectoriile glontului..nu cautati locatii de inima..cautati doar parfum de cartus si zbatere in aer...daca le-ati simtit, sinteti aproape de poezie...sigilati cuvinte si pregatiti inima...se poate intinta oricind...

acum, la adapostul unei zile trecute, pot sa scriu despre ieri....niciodata nu pregatesti indeajuns intilnirea ta cu nefiindul suprem.amini, amini,presat de preaplinul azi,acum...si te trezesti brusc doar un fost ,bun de ingropat,plins,regretat,epitafat...atit. o cruce pe o linie frinta...si citi oameni poti vedea atunci...oamenii oameni.care te-au iubit,urit,hulit,adulat ..sau toate astea gramada...dar nu te-au uitat..nu te uita...si atunci, daca ai putea, ai reinvia pentru ei...pentru a-i iubi, adula, uri cu si mai mare putere..inzecit...da, ieri am ingropat un om si am inviat un suflet....inca unul...dumnezeu sa te ierte , dumnezeu sa te aiba alaturi...